Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Astrologia (puterea astrelor asupra oamenilor) exista, fie ca credem sau nu in ea. Legea gravitatiei exista atat inainte, cat si dupa Newton. Cosmosul s-ar fi transformat demult intr-un haos daca legile lui ar opera doar cu conditia sa fie admise de catre oameni.
Sarlatanii sunt cauza discreditarii actuale a astrologiei. Daca ignorantul, incapabil sa citeasca in cartea cerului, nu vede acolo decat o mazgalitura fara inteles, este ceva de inteles in aceasta lume imperfecta.
Legaturi invizibile, schimburi de influenta exista intre toate obiectele creatiei. Ritmul armonios al Universului este fondat pe reciprocitate. Omul, in invelisul lui carnal, trebuie sa combata doua grupe de forte: mai intai tumultul fiintei sale, determinat de amestecul elementelor foc, pamant, aer, apa, eter; apoi fortele distructive ale naturii exterioare. Atat timp cat omul lupta cu efemeritatea sa, pamantul si cerul il vor influenta profund.
Astrologia studiaza raspunsul omului la stimulii planetari. Astrii insisi nu sunt nici benefici, nici malefici, limitandu-se la a emite radiatii pozitive sau negative. Ei nici nu-l ajuta, nici nu-l lezeaza pe om, ci constituie un canal natural prin care se manifesta echilibrul intre cauzele si efectele ce au rezultat din actiunile trecute ale lui.
Un copil se naste la ora si in ziua in care influxurile ceresti sunt in armonie cu karma lui individuala. Horoscopul lui este un portret provocator, releva trecutul nealterat, precum si ceea ce este posibil sa apara in viitor. Dar harta nativa nu poate fi interpretata corect decat de catre oameni cu intelepciune intuitiva, iar acestia sunt foarte putini.
Mesajul inscris pe cer la nastere nu are scopul de a pune in evidenta destinul – rezultatul actiunilor, bune sau rele, facute in trecut -, ci de a trezi in om vointa de a evada din inchisoarea sa universala. Astfel se poate descatusa de lanturile pe care el insusi si le-a pus. Nimeni altcineva nu a declansat seria de cauze care trebuie sa se actualizeze progresiv in viata sa. Omul poate depasi orice limitare, deoarece el insusi a creat-o prin actiunile sale si pentru ca poseda resurse spirituale care nu sunt supuse presiunii planetelor.

Teama superstitioasa de astrologie transforma omul in automat, in sclav al unui mecanism, inteleptul zadarniceste influenta planetelor, jurand credinta nu creatiei, ci Creatorului. Cu cat fiinta umana isi da seama de unitatea sa cu Spiritul, cu atat ea este dominata mai putin de catre materie. Spiritul este vesnic liber si nemuritor; el nu poate cadea sub influenta astrelor.