După un material scris de jurnalistul și scriitorul George Hodorogea
Cenușa, simbol al pocăinței
În adâncul timpului, cenușa a purtat în sine o comuniune tainică între om și Dumnezeu. Pare atât de simplă, atât de insignifiantă – o pulbere gri, fără strălucire – dar, în lumina credinței, ea devine un simbol profund al smereniei, al renașterii și al purificării. În gospodăriile de altădată, acest dar modest al flăcărilor era mai mult decât un rest al arderii lemnului: era însăși amprenta creației divine, transformarea materiei vii în esență pură. Lemnul, născut din pământul roditor, se întoarce prin foc la starea lui primară, amintind că toate lucrurile își găsesc împlinirea într-un ciclu divin.

Nu copia sau reposta videoclipul, dacă îți place adaugă-l la favorite!
Acest videoclip este un dar din suflet pentru suflete.

source